26 sept. 2010

Un loc minunat....:):)

Mănăstirea Recea-Vrancea



Pe Dealurile Candestiului, in 1947 s-au asezat trei calugarite: maica Iuliana Caragioiu si doua ucenice tinere. Nu aveau cu sine decat hainele lor cernite, o paine si un cosulet de paie. Maicile stateau de mai multe zile sub un nuc, nemiscate, in genunchi, cu capul plecat si mainile impreunate in rugaciune. Asa le-au gasit satenii, care s-au grabit sa le aduca ceva de mancare, ingaduindu-le fara prea multa iscodire sa ramana pe acel loc, sa ridice o cruce si sa-si faca un bordei in via si livada lor. Timp de trei ani, pana si-au construit o camaruta de nuiele si chirpici, maicutele si-au facut pravila si slujbele la altarul nucului, sub clopotnita cerului. Dimineata, cand se sculau, dadeau cu ochii de merele si prunele parguite, de gutuile si strugurii pantecosi. Nici o singura boaba nu au gustat maicutele! Nici un mar nu au indraznit sa ridice de jos! Ele trebuia sa netezeasca drumul viitoarei manastiri prin aspra infranare, porunca primita in vis de la Maica Domnului.
  Asa a inceput Manastirea Recea - Vrancea. Asa a pornit pe drumul lung al nevointei maica Iuliana Caragioiu, cea care vorbea cu Maicuta Domnului, in minunate si greu de explicat rapiri, implinind una din cele mai fascinante biografii, din care nu au lipsit prigoana, saracia cumplita, indelungata rabdare si, mai ales, credinta. Adunate in mai multe caiete (peste 50) aceste viziuni ale maicii au asteptat mult timp dupa porunca Preasfintei Fecioare: "Sa nu spui nimic nimanui in timpul vietii. Nu-ti fa griji, Iuliano! Toate vor fi cunoscute dupa, pana dincolo de hotare".
Au trecut zece ani de la moartea ei si cele doua batrane ucenice ale sale (maica Varvara si stareta Olimpiada) vad cu uimire implinirea prorociei. Tot mai multi oameni incep sa cunoasca faptele si trairea maicii, iar de curand, Editura "Geea" a publicat primele 5 volume cu visele monahiei Iuliana Caragioiu, vise in care apareau aceiasi doi ingeri, sfatuind-o si avertizand-o, asa cum s-a intamplat inainte de arestarea ei din 1949 sau cu putin inainte de caderea lui Ceausescu, cand maica a zis: "O varsare de sange va fi bucuria noastra si a tarii intregi". Vedenie, vis sau realitate, viziunile maicii Iuliana continua sa uimeasca si astazi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu